Prezenta in trecut
Imi fac culcus din amintirile noastre... Imi fac culcus, si ma infasor cu cuvintele tale. Imi fac culcus din toate marturisirile tale de dragoste: cand imi ziceai ca sunt cea mai frumoasa, ca pe mine ma iubesti cel mai mult, ca vom fi impreuna la nesfarsit. Imi fac culcus din toate piesele tale preferate, in special " Waiting on an angel", care ne dadea o nuanta vietii. Intr-un vartej al iubirii, printr-o magie am strigat amandoi "Prezent". Atunci ambii ne culcam cuminte lacrimile pe umerii nostri. Stateam imbratisati si ne bucuram de fiecare moment petrecut in doi.
Si... adorm... adorm linistita cu tine-n gand... de parca mai suntem impreuna...de parca ma mai iubesti. Am adormit in camasa ta, ce mirosea a fericire... a tine. Ca un ecou, rasuna in gand vocea ta relatandu-mi povestea noastra de dragoste, ce incepe cu " a fost odata". Iti umraresc privirea...respirul ti-l ascult in tacere. Imi povestesti cu atata mandrie despre "NOI".
Ma iai de mana si ma indemni sa ne plimbam. Privind ambii cerul instelat, iti deschizi din nou sufletul in fata mea. La urechea stanga imi soptesti cuvinte de amor. Doar luna si stelele ne sunt martorii iubirii.
Ne plimbam pe aleea din parcul in care ne juram iubire... Plin de satisfactie strigi: "Te Iubesc". Alergam pe alee prin stropii reci a ploii de toamna... Ma strangi la pieptul tau... atat de tare....incat iti simt fiecare bataie a inimii... fiecare respiratie.
In fata mea e un baiat frumos... ii vad ochii senini in care pot cu usurinta, sa-i citesc dragostea... In fata mea e un baiat frumos... pe care vreau sa-l sarut. Ce iluzie... Ceasul a sunat din nou. E dimineata.
E aceeasi dimineata.. aceeasi perna solitara. Imi intorc privirea si zaresc inntr-un colt de geam o poza cu noi doi, intr-o rama invechita... roasa deja.
A mai trecut un an... dar in zadar bat la poarta inimii tale... in zadar stau cu mana intinsa cersindu-ti privirea... atingerea... iubirea. Bat... si nimeni nu-mi deschide.
Amintiri in copeica
Si cum as putea uita privirea ta? Imi amintesc si acum de primul
rendez-vous al ochilor nostri .Era un sfarsit de octombrie in care, soarele
abia... abia ne mai incalzea cu razele lui... dar prin acele raze care mai
emanau caldura, simteam cum vantul isi trecea degetele prin parul meu. Ne mai
amintea odata, ca pe strazile care ascundeau saruturile dulci si moi, nascute
din dragoste a mii si mii de cupluri, domneste toamna.
Stateam pe o banca de stejar- de un
cafeniu inchis, situata la intrarea din parc. Urmaream cum perechile isi dadeau
intalnire. Asa am numarat in soapta 19 cupluri. Le admiram... dar in acelasi
timp le invidiam. Printre acele cupluri, zaresc un tanar venind spre mine-un
tanar indragostit nebuneste de viata.
Te apropii de mine, privindu-ma atat de
duios, cu zambetul pe buze, imi intinzi 3 frunze: una galbena, si celelalte
doua erau de un roscat inchis:
- Astea tie.
Ti-am raspuns cu intarziere. Ramasesem
flatata. Pentru toti, e un lucru simplu insa m-a cucerit pe moment.
- Multumesc mult.
- Din inima, apropo.
Esti o fata foarte frumoasa. Mi-ar
placea sa te cunosc mai aproape.
- Fiecare domnisoara e frumoasa in felul
ei... ti-am raspuns zambind copilareste chiar de incercam sa ma comport ca o
adevarata doamna.
Si zambetul ala! Anume zambetul ala te-a
facut sa mai repeti inca o data ultima fraza:
- Mi-ar placea sa te cunosc mai aproape.
Printr-o scurta privire ti-am raspuns la
fel. Fara nici un cuvant. Te-ai asezat langa mine pe acea banculita. Pentru
prima data, urmaream impreuna apusul de soare.
Mi-am intors ochii mari, caprui catre
tine, imi pierdeam degetele albe prin parul tau brunet. Imi strangi mana in
mana ta. Printr-o privire imi faci semn sa ne ridicam si sa fugim. Ne vom urca
dintr-o saritura intr-un autocar vechi ce ne va plimba tot orasul. Prin
fereastra putin prafuita, vom urmari cladirile si panourile publicitare ce vor
trece pe langa noi.
- Doua bilete va rog, i-ai zis
conducatoarei.
Imi voi lasa capul pe pieptul tau... voi
inspira zgomotos aerul imbibat cu parfumul tau... iti voi asculta fiecare
inspiratie... si expiratie. Voi privi buzele tale roz- palid care vor rosti in
soapta: ma faci cel mai fericit om de pe pamant. Voi inchide ochii si voi
zambi.
Vom intra in Mc'donalds-ul din centrul
orasului... imi vei da o cafea in paharele din plastic. De fiecare data cand
voi bea cafeaua, imi voi aminti de tine. Ne vom aseza la masuta de la fereastra.
Vei scoate din buzunarul stang al pantalonului, o moneda galbena... de 50, si o
vei pune pe masa. Cu mana, o voi trage spre mine si o voi purta mereu in
buzunarul gentii- o voi face un medalion... ce-mi va purta noroc. Cand imi va
fi dor de tine, o voi strange in pumn...
- Crezi in minune? ma vei intreba.
- Da, iti voi raspunde increzuta in sine,
abia inchinzand ochiul stang.
Imi vei lua mana in mana ta... o vei
dezmierda cu saruturi moi... imi vei saruta dosul palmei cu buzele carnoase. Imi
vei saruta pielea catifelata... vei inchide ochii si iti vei umple pieptul cu
mirosul de capsune al pielii.
Va trece un an... va trece doi ani din
seara aia... si tot vom fi impreuna. Ne vom bucura de fiecare moment petrecut
in doi. De fiecare data ne vom aminti cu entuziasm de prima noastra zi... o
dupa-amiaza insorita... vom trai momentele cu aceeasi intensitate ca la
inceput... Din prima noastra zi, ambii stim ca prin vene nu circula doar
sangele.
Chitara aurie
... imi amintesc si astazi de momentele cand imi cantai
la chitara sub balconul unei casute destul de mici. E o
casuta cu un alb imaculat.
In fiecare seara, spre miezul noptii , cand si in
stanga si in dreapta intalnim din cand in cand in cand luminisuri, in care
siluetele copacilor pun umbre catifelate, obisnuiesc sa te gasesc in fata
aceluiasi balcon.
Miscandu-mi corpul in pasi lini, vin increzuta spre
tine. Tu, iai chitara si abia atingandu-tu varful degetelor de strunele subtiri
ale unei chitare acustice, un pic dezacordate; prin fiecare sunet emanat de
acea chitara aurie imi canti:" Am ramas fara cuvinte si
un fior m-a strabatut in timp ce ma gandesc la soarta care ne-a fost sa fie. E
atat de minunat ca soarta s-a jucat atat de interesant cu noi. Atat de grozav.
Ea ne-a ocupat cu un sentiment uimitor ce este dragostea. Sunt zile in care mi
se pare ca nu mai vreau nimic doar sa te vad pe tine ".
Apoi, apropiindu-te de mine, te vei lasa in genunchi in
fata mea, sa fiu macar pentru cateva minute mai inalta. Ma vei face atunci sa
vreau sa ma ridic toata viata pe varfuri ca sa-ti privesc ochii caprui..
Vom sta, ca de obicei pe banca de mesteacan de langa
fereastra mea. Felinarele vor lumina doar pentru noi si ne vor urmari aburii
expiratiei ce vor fi purtati prin vant.
Imi voi trece degetele lungi... osoase... prin parul
tau matasos. Abia voi inchide ochii. Iti vei intoarce buzele spre ale mele
pentru o sarutare (te voi saruta atat de dulce, incat vei intelege cat de mult
insemni pentru mine), apoi cu mana imi vei aranja suvita ce cobora agale. Imi
vei sopti ca ma iubesti... suficient de incet si nesigur ca sa te aud. Atunci
imi voi ingropa nasucul rece in obrazul tau catifelat.
Vom fi doar noi doi si luna luna solitara pe cerul
intunecat. Ne vom promite iubire vesnica apoi vom admira oraselul ce se afla pe
o vale. Va bate un vant mai rece, insa ne vom incalzi de la acei aburi ai
respiratiei noastre.
Va fi o fata bruneta, in a carei ochi vei putea citi toata
viata ei multicolora cu el, si el- un tip indragostit pe bune de acei ochi ai
ei care ii da o nuanta vietii lui. Ea adora la nebunie toate piesele cantate la
chitara, el insa, indragostit de aceasta modalitate de a-si exprima
sentimentele ce tot alearga prin vene. Au trait o viata intreaga intr-o singura
zi si pentru ei nu conteaza ce cred altii despre iubire. Pentru ei, iubirea
este o a doua sansa la viata.
.jpg)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
