"  Iubirea e ca un monodeism: voluntar la inceput, patologic pe urma"

Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi

Camil Petrescu

     Si in fiecare din noi, la un moment dat, se naste dorinta de a avea pe cineva alaturi de noi; acel suflet pereche care sa iti dea o nuanta vietii in momentele dificile. Si nu doar fizic. Doar sa stii ca ai o persoana pe care o iubesti... care te iubeste... Atunci multi, isi creeaza conturi pe site-uri de socializare anume cu scopul asta. Cineva reuseste... si se cupleaza destul de repede... cineva mai greu, dar... totusi reuseste la un moment dat. Si atunci suntem cei mai happy. Ne simtim cu totul altfel. Si viata ia o noua intorsatura.

     Diminetile sunt mai senine... zilele ne sunt mai frumoase... mult mai frumoase. Si chiar trecem cu mai multa indiferenta peste absolut toate problemele, stiind ca cineva ne poarta in suflet. Devenim si mai buni si mai intelegatori. Daruim mai multa dragoste celor din jur.

     Iesi la rendez-vous. Si incerci sa ai un alt comportament uneori, total diferit fata de obicei... doar ca sa ii placi persoanei. Apoi te obisnuiesti cu noul tau fel de a fi. Apoi te obisnuiesti cu felul ei de a fi( a persoanei), cu surasul si vocea ei. Si treptat, ai nevoie zilnic de prezenta ei in viata ta.

     Si, vei deveni altfel. Iti vei face planurile de viitor in dependenta de preferintele ei. Si o vei include si pe ea in viitorul tau... deoarece o iubesti, nu?

     O vei dori mult mai mult prezenta in viata ta si de cele mai multe ori,  vei jertfi cu tot ce ai doar sa o ai cat mai mult prezenta in viata ta. Pentru ca insasi vocea ei gingasa iti face ca sufletul sa cante. Si nu ai nevoie de foarte multe lucruri in viata ta. Nu ai nevoie de diamante, de bani, de masini luxoase. E de ajuns sa ai alaturi persoana drag sufletului. Iar daca o ai alaturi, si nu neaparat fizic, esti mai bogat decat un seic. Pentru ca persoana pe care o iubesti, valoreaza mult mai mult decat toate astea la un loc.

     Iar intr-o zi, pe neasteptate, persoana iti declara ca nu te mai iubeste, ca nu mai are nevoie de tine, si ca drumurile voastre au devenit paralele. Atunci in numele dragostei o lasi sa plece, pentru ca... o iubesti si vreai sa o vezi fericita... chiar daca nu cu tine. Pentru ca pentru tine conteaza fericirea ei, nu a ta. Pentru ca sensul vietii tale e sa o vezi fericita... si atat.

     Si in fiecare seara, vei scoate poza ei din sertarul de jos, vei asculta piesa voastra preferata si vei plange. Iti vei aduce aminte mereu de vocea ei care iti dadea fiori cand o auzeai sau fluturasii jucau in stomacel. Si te bucuri ca a fost in viata ta. Si de fapt stii ca nu se va intoarce, dar... totusi o astepti si te incapatanezi nevrand sa mai crezi in realitate. Pentru ca uneori visul te ajuta sa evadezi.