Sufletul meu
Infantil
E insetat
De fericire...
De multa vreme...
Nici nu mai tin minte
Cat timp a trecut
De cand sufletul meu
A ramas intepenit
Nu mai sufera
Acea ploaie de lovituri.


Lacrimile
Niste bule grele
Imbibate cu suferinta
S-au desprins
Din ochii mei
Verzi,batand inchisi.
Cata durere a cazut in ele!


Sunt mici...
...dar infinite.