Si in camera cu peretii goi...gri, iti mai simt mirosul... Atunci, ca sa supravietuiesc, am sa te respir. Sa te respir... Sa te respir din plin ca sa ramai blocat in plamanii mei... sa fim cat mai mult timp impreuna. Am sa te respir din plin. Si am sa te respir... am sa te respir cu atata bucurie... cu ochiii plini de lacrimi.

     Am sa imi umplu pieptul cu mirosul tau... cu parfumul tau care atunci cand il miroseam, inchideam ochii si iti sopteam cat de mult te iubesc. Te inspir din plin si parca iarasi traiesc acele  momente plin de nebunie absoluta... Si parca iar prinde culoare sufletul meu, lipsit de viata.

     Si am sa te respir...aducandu-mi aminte cum stateam cuminte langa tine, intr-o camera mica, cu lumina vaga a lampii difuze. Si stau cuminte langa tine, lipita de pieptul tau ascultandu-ti  fiecare pereche de batai ale inimii. Si stau atat de fericita langa tine dar in acelasi timp oftand, stiind ca astazi e ultima zi din NOI. Si incerc sa zambesc, sa ma bucur de NOI... caci maine vei pleca si ma vei lasa singura in acest intuneric.

     Iti apropii incet buzele de mana mea, si le lasi sa alerge pe pielea mea, la fel ca si noi cum alergam pe aleea pustiita.

     Si te doresc... te doresc atat de mult... langa mine... ca in prima zi... te doresc atat de mult, sa petrecem aceasta ultima zi din NOI cu tine.

     Si, astazi e o noua zi... o alta etapa in viata mea... fara tine. Stau amortita si privesc tavanul in care obisnuiam mereu sa aprindem artificii. Astazi, acele artificii au doar o singura culoare...gri.