Se spune ca este important sa-ti urmezi inima, dar daca as urma-o de fiecare data cand sunt confuza, unde as fi acum? Ce ar fi cu mine? Pentru ca se stie ca la baza stau sentimentele. De foarte multe ori, avem persoane in viata noastra pe care ii iubim si uneori ele nu ne raspund cu aceeasi moneda sau... asa cum am vrea noi. Atunci, ne simtim ofensati.. si in loc sa ne aparam, de obicei preferam sa tacem, sa iertam si sa lasam persoanele sa castige in viata noastra si mai mult spatiu. Dupa aia, persoanele ne mai observand sacrificiul [e care il facem, au acelasi comportament. Si iarasi ii iertam... pentru ca ii iubim... pentru ca fara ele viata noastra ar fi alta... cu totul alta: mai sumbra. Si in tenebrele momente ne dam seama care de fapt era greseala noastra ce am comis-o de doua ori. Pentru ca atunci cand iubim, nu mai gandim doar dupa ce actionam si apoi nu mai putem face nici o schimbare. De ce iubind, deschidem larg usile sufletului nostru si ii chemam singuri pe acei ce nu merita? Si apoi urmeaza o dilema dintre inima si minte.

     ... Si mereu se vor certa. Pentru ca mereu vor exista lucruri  ce le sunt dragi  inimii si nu mintii. Niciodata nu vor cadea de acord. Mereu vom fi nevoiti sa alegem  pe una dintre ele in momentele dificile, chiar  de vom dori cu tot sufletul sa le alegem pe ambele. De fapt cand facem o alegere, speram ca ambele sa ramana satisfacute. Dar de fapt alegand creierul, ignoram inima. Alegand inima, ignoram creierul. Mereu vom fi confuzi in privinta alegerii pentru ca mereu vor avea ceva de comentat... pentru ca  au idei total diferite.